Antreprenorul timișorean Horia Cardoș, 57 de ani, fondatorul grupului Agroland, cu o cifră de afaceri totală de aproape 70 de milioane de euro pe an, consideră că „România a avut o evoluție fantastică” în cei 35 de ani de la căderea regimului comunist, în condițiile în care „noi am pornit mult mai de jos” decât Cehia sau Polonia. Într-un interviu video pentru comunitatea antreprenorială StartupCafe, omul de afaceri a oferit și sfaturi, din experiența sa de 35 de ani de business, pentru tinerii noștri, care aleg calea antreprenoriatului.
„Tot timpul avem tendința, marea majoritate dintre noi, să ne plângem c-o ducem greu, că sunt taxele mari, că guvernul face sau nu face. Eu zic că România a avut o evoluție fantastică. Sigur, nu cum ne-am fi dorit, nu cum a evoluat Cehia, de exemplu, nu cum a evoluat Polonia. Dar noi am pornit mult mai de jos. Noi am pornit fără elite. 370.000 de oameni au fost suprimați în închisori și la Canal, elita României. Noi am venit de nicăieri. Noi, ca antreprenori, n-am avut de unde să învățăm”, a spus Horia Cardoș, pentru StartupCafe.ro.
„Acum, copiii noștri au ocazia să studieze în universități de prestigiu de afară, să vadă modele pe care le pot urma. Noi n-am avut ocazia asta și atunci toate suișurile și coborâșurile nu sunt neapărat justificabile, pentru că până la urmă, cei care au decis în decursul acestor ani - și aici vorbim de decidenții politici - n-au luat cele mai bune măsuri care puteau să le ia, dar eu personal sunt mulțumit. Se putea și mai rău. Vedeți ce se întâmplă în Ungaria, de exemplu. Vedeți ce se întâmplă în Ucraina, Doamne ferește! Suntem într-o zonă în care cred că România - nu cred, e sigur - este la apogeul dezvoltării dezvoltării economice. Sigur, de aici se pot întâmpla multe lucruri. Putem să mergem în jos, putem să rămânem la un nivel mediocru sau putem să excelăm. Asta depinde și de noi, și de politicienii noștri” - a adăugat omul de afaceri timișorean.
Horia Cardoș a fondat, în urmă cu 28 de ani, grupul Agroland, care are afaceri în 3 domenii: comerț cu inputuri agricole și hrană pentru animale de companie, agricultură și producția alimentară. În prezent, are 250 de magazine, direct și în parteneriat cu antreprenori francizați, În 2020, a cumpărat fermele de păsări Avicola de la Mihăilești, județul Giurgiu, care au ajuns acum la 300.000 de găini ouătoare, producția ajungând în supermarketurile din România, dar și în Belgia, Germania, Franța și Olanda.
„Am patru găini la Timișoara, la un kilometru de centrul Timișoarei, în curte, pe lângă cele 300.000 pe care le avem aproape de București (la Mihăilești, Giurgiu - n.r.)”, glumește el. În elegantul oraș de pe Bega s-a mutat de pe vremea lui Ceaușescu. A venit de la Satu Mare să facă Facultatea de Chimie Industrială la Timișoara și de atunci n-a mai plecat.
Totuși, omul de afaceri nu este mulțumit de primarii pe care i-au ales timișorenii, de-a lungul timpului:
„N-au fost foarte atenți cu nevoile mediului antreprenorial. În Timișoara sunt foarte multe multinaționale și cred eu că au preferat o relație cu aceste multinaționale și mai puțin să susțină mediul local de business”.
Actualul primar al Timișoarei este Dominic Fritz, care tocmai a fost ales președinte al USR, partid parlamentar participant la negocierile de la Cotroceni, pentru viitorul Guvern.
„Cumva, uneori simțim că suntem hăituiți în Timișoara. De exemplu, avem acum un conflict cu Poliția Locală din Timișoara, pentru un anumit magazin. Au și ei dreptatea lor, avem și noi dreptatea noastră, dar ne-ar fi plăcut să fim mai susținuți de autoritățile locale. Sunt convins că genul ăsta de probleme le au foarte mulți antreprenori din România” - a povestit Cardoș.
Dar mai îngrijorat este de măsurile fiscale pe care se pregătesc să le ia guvernanții, la București, odată cu formarea noului Guvern.
„Din nefericire, avem probleme și mai mari cu autoritățile centrale și vedem ce se întâmplă acum, măsurile preconizate, care cu siguranță vor afecta mediul de business. Să sperăm că Agroland nu va fi afectat. Am mai trecut prin provocări de genul ăsta și nu numai că am supraviețuit și chiar am profitat”, a mai spus omul de afaceri, pentru StartupCafe.ro.
Pe Horia Cardoș nu-l deranjează atât taxele mari, cât modificările de taxe și lipsa de predictibilitate fiscală din România. Un exemplu este facilitatea fiscală pentru lucrătorii din agricultură și industria alimentară, care era programată de Guvern să țină în perioada 2022-2028, dar guvernanții au eliminat-o de la 1 ianuarie 2025.
„Ne-a afectat cu câteva sute bune de mii de euro. Cred că vorbim de 350.000 euro la nivelul anului 2025. Din fericire, noi fiind producător de ouă de consum, avem de-a face cu o piață excepțional de bună, unde reușim să facem marje foarte bune și atunci cumva am digerat acest efect”, se consolează acum Cardoș.
Bișniță în facultate, companii listate pe Bursă acum. Învățăturile unui antreprenor cu experiență către tinerii din comunitatea StartupCafe
La cei 57 de ani ai săi, Horia Cardoș are o experiență de business de peste 35 de ani. Spiritul negustoresc a ieșit la iveală din facultate. Venise din Satu Mare la Timișoara și nu putea să lase asupra părinților săi toată povara cheltuielilor sale, ca tânăr plecat în alt oraș, la studii.
„Cei care au făcut facultatea înainte de Revoluție știu… Nu poți să spui că făceai afaceri, făceai o bișniță, vindeai, cumpărai, de la bere la deodorante și țigări. De exemplu, cumpăram țigări Carpați cu baxurile din Timișoara și le vindeam în țară, la prieteni, care erau studenți la Cluj sau la București, cu un profit cam de trei ori mai mare decât investiția inițială. Am reușit să câștig bani destul de ușor pe vremea aceea, părinții nu puteau să susțină la infinit prezența mea în alt oraș”, și-a amintit Horia Cardoș.
Revoluția nu l-a prins cu niciun ban: „Ca bunii studenți - români, mai ales - tot ce produceam, cheltuiam foarte, foarte repede”.
După Revoluție, a făcut și el bani din traficul de frontieră cu Serbia, a încercat diverse afaceri mici, cu prietenii sau de unul singur, până prin 1995-96, când făcea distribuție de înghețată de import, pentru o firmă din Arad. Acea companie avea relații cu Italia și așa i-a venit ideea să facă distribuție de medicamente veterinare italienești pentru fermele zootehnice din România. Cum zootehnia românească era încă blocată în marile combinate de stat, business-ul nu i-a mers. A pierdut vreo 20.000 de mărci atunci, bani împrumutați, în mare parte. Dar așa i-a venit ideea să-și deschidă el propriile magazine de inputuri pentru micii fermieri și grădinari. Prețul plătit a meritat, pentru că așa a apărut, în 1997, Agroland, business-ul care acum, după aproape trei decenii, se duce spre 70 milioane EUR, cifră de afaceri anuală.
Începând din 2021, Cardoș a listat două companii din grup pe piața AeRO a Bursei de Valori București: Agroland Business System și Agroland Agribusiness.
Iată câteva învățăminte pe care antreprenorii din comunitatea StartupCafe le pot trage din experiența de business a lui Horia Cardoș:
- Hotărâre. „În anii ‘90 noi voiam să facem bani. Să nu se apuce (tinerii antreprenori n.r.) de business ca să facă bani. Este foarte OK. Dar faci bani ca urmare a succesului business-ului tău. Și, pentru ca business-ul să aibă succes, tu trebuie să fii pasionat și să crezi, pentru că vin momente permanent - în primul an, în al doilea an, peste cinci ani - tot timpul vin momente foarte complicate pentru orice antreprenor. Și atunci ai nevoie de determinare. Și determinarea asta îți vine în primul rând din faptul că crezi în produsul sau în serviciul tău. Crezi că poți să faci diferența. Mă uit la antreprenorii din IT - e fantastic, ei pot să gândească lumea ca și piața lor și să-și propună: da , fac o aplicație, un program și voi avea impact la nivel global. Noi, cu magazinașele noastre, OK, ne ducem într-o altă țară, 2-3-5. Nu putem să fim globali, nu în timpul vieții mele, cine știe, poate peste 100 de ani”.
- Onestitate. „Și să fie onești. Suntem aici după mai bine de 28 de ani și pentru că ne-am ținut de cuvânt față de toți partenerii noștri. Începem cu clienții, dar vorbim de furnizori, de bănci și de piața de capital”. .
- Responsabilitate. „La un moment dat, încerci să te împrumuți, ai o responsabilitate în plus. Spunând despre responsabilitate, avem peste 3.000 de acționari. Orice decizii luăm, trebuie să ne gândim, pentru că investitorii aceia au un interes. Eu am spus, OK, Agroland, 100 de ani. Poate puțini dintre investitorii noștri vor fi în viață peste 70 de ani și ei vor rezultate. Noi ne uităm, evident, pe termen mediu, pentru că, dacă ar fi un CEO cu mandat pe 4 ani, poate am putea să publicăm rezultate duble, dar am sacrifica viziunea noastră pe termen lung. Și atunci trebuie să acomodăm și interesele lor și am înțeles, după o perioadă de scăderi, că trebuie să furnizăm rezultate care să-i mulțumească și pe ei și pe viitorii acționari”.
- Investiție vs. cheltuială. Horia Cardoș conduce un BMW Seria 7, cumpărat în leasing. Agroland are magazine în 31 de județe, iar CEO-ul grupului are de umblat mult, mereu, iar o mașină pe care să te poți baza este o investiție, nu o cheltuală. De altfel, Cardoș crede în investiții permanente. Valoarea acțiunilor pe care le deține în Agroland (peste 60%, participație) se ridică acum la 15-20 de milioane EUR, dar nici nu ia în considerare un scenariu în care ar vinde business-ul. „Un scenariu, 20 de milioane de euro, se vinde. Avem o problemă: ce facem cu banii? Nu poți să cheltui 20 de milioane de euro. Poți să-i risipești, dar nu poți să-i cheltui. Eu cred foarte tare că cea mai bună investiție a noastră este în grupul Agroland. Astazi sunt 15 milioane de euro, peste câțiva ani vor fi 100 de milioane de euro sau chiar mai mult. Tot așa, investind, recrutând talente, beneficiind de oportunități, credem că putem să creăm mult mai mult”.
- Management profesionist. „Eu și familia mea n-am făcut acest business ca să lăsăm ceva copiilor. Am crezut că ceea ce facem este relevant - pentru clienții noștri, pentru angajații noștri, avem peste 500 de angajați direct, plus alții în francize, deci acest business trebuie condus profesionist. La un moment dat și eu voi face pasul în spate, va trebui să avem un alt CEO. Nu acum, cred că încă am suficientă energie, dar va trebui să găsesc pe cineva mai bun ca mine și nu cred că este foarte greu. Acest business, ca orice business de mărimea asta, sau de trei ori mai mare, așa cum ne dorim, trebuie să fie condus de manageri profesioniști. Dacă copiii mei vor vrea să facă business va trebui să demonstreze că sunt capabili să facă asta. Dacă nu, vor administra niște active și, până la urmă, este viața lor. Dar ceea ce vreau neapărat este ca acest business, după ce eu nu voi mai fi implicat operațional, să poată să stea pe picioare. Încerc să nu mă implic în activitățile operaționale zilnice. Treaba mea este să gândesc împreună cu echipele noastre direcția în care Agroland se dezvoltă, pe 3-5 ani”.
- Nu uita de magazinul fizic, chiar și în epoca online-ului. Pentru rețelele românești de tipul Agroland, cel mai important este magazinul fizic, brick and mortar (din cărămidă și mortar), deși Horia Cardoș are și platformă online. „Ca orice rețea de brick and mortar, preferăm să ne aducem clientul în magazin. Când te-ai dus în online, nu nu concurezi doar cu toată România, concurezi cu toată Europa, ai Polonia, ai Cehia, Franța, Italia, Germania nu mai spun. E foarte greu de concurat acolo. Pe când dacă reușim să aducem (clientul n.r.) în magazin, este captiv pentru 1 minut, 5 minute, 20 de minute, cât reușim să-l ținem acolo. Și atunci o să vedeți că toate rețelele mari au o zonă de online, dar tot ce înseamnă online, ei vor să-și aducă în magazin. E doar o îmbogățire a experienței, după ce au vizitat magazinul sau înainte de a ce au vizitat magazinul. Ne interesează (online-ul), e cel mai bun magazin al nostru, dacă ne luăm după cifre, dar nu vrem să insistăm foarte mult. În continuare, clienții au nevoie de experiența magazinului fizic și ați văzut, inclusiv eMag a încercat să-și dezvolte amprenta offline, nu doar online, pentru că are nevoie de in interacțiunea asta” - a explicat fondatorul Agroland
Idei de afaceri pentru antreprenorii români, de la Horia Cardoș
Din discuția cu Horia Cardoș, am extras și câteva idei de afaceri pentru antreprenorii din comunitatea StartupCafe.ro:
- 1. Producție de ouă bio
Horia Cardoș are convingerea că producția de ouă devine tot mai profitabilă, din mai multe motive. Prețul ouălor crește în Europa de Vest, ca urmare a închiderii fermelor, pe fondul Green Deal și al tendințelor ecologiste, precum și din cauza valurilor de gripă aviară. Un alt motiv este creșterea consumului de ouă în rândul tinerilor.
„Dacă spunem companii mici, aș spune mai degrabă - și o să avem în toamnă un program pe tema asta - producție de ouă bio. Pentru că ouăle bio au în România o cotă de piață de 2-2,5%, iar îmedia UE este de 8-9%, deci avem un spațiu în care putem crește. Este un business care începe destul de ușor, cu o investiție nu foarte mare. Și o să lansăm la toamnă un program pentru mici fermieri”, a afirmat fondatorul grupului Agroland.
În plus, fermele românești de păsări sunt favorizate încă de forța de muncă mai ieftină, disponibilă în România, comparativ cu fermele din Europa de Vest. De asemenea, cerealele ieftine din Ucraina au tras în jos prețul furajelor, iar zootehnia poate profita.
„Avem proximitatea Ucrainei, care pune presiune pe prețul cerealelor. Datorită prețului mic al cerealelor din România, noi avem și fabricile de furaje și reușim să obținem furaje la prețuri foarte bune. Forța de muncă este în România și Bulgaria cea mai ieftină din Comunitatea Europeană și reușim să avem un preț de producție mai mic decât al colegilor noștri din alte țări UE. Asta ne oferă oportunitatea să exportăm pe piețele din vest” - a analizat omul de afaceri.
- 2. Carne de pasăre
Pe lângă producția de ouă, afacerile cu carne de pasăre tind să meargă bine în perioade de criză. Mai ales acum, pe fondul războiului din Ucraina și conflictul din orientul Mijlociu.
„În perioadă de criză - și asta se vede peste tot în lume - crește consumul de ouă și de carne de pasăre, sunt cele mai ieftine proteine de origine animală și oamenii tind să facă economii, nu mai cumpără vită și porc în aceeași cantitate”, a observat Horia Cardoș.
- 3. Magazin Agroland în franciză
„Un magazin Agroland MEGA ajunge la break-even undeva între 9 și 14-15 luni. Depinde și de momentul când se deschide și atunci și partenerii au nevoie de resurse financiare ca să susțină”, a mai spus Horia Cardoș.
Omul de afaceri crede că magazinele de tipul Agroland rentează cel mai bine să fie lansate „în vecinătatea marilor orașe, dar și în orașe de mărime medie, pentru că am spus, noi vindem produse pentru grădină și hrană pentru animale, animale de companie sau animale de fermă”.
„Ok. Pe grădină, principalii competitori sunt Dedeman și celelalte rețele de DIY. Pe partea de pets avem iarăși rețelele Maxi Pet, Zoomania, Fressnapf. În momentul în când mergem într-o localitate de mărime medie, de exemplu Pașcani, pur și simplu vânzările sunt excepționale. Vă mai dau un exemplu: Moșnița, care este un fel de Pipera a Timișoarei. S-a deschis Kaufland, toți retailerii au venit acolo, vine Dedeman, vine Hornbach, dar noi deja în ultimii 4 - 5 ani, am reușit să ne fidelizăm clienții în așa fel încât chiar dacă vine Hornbach, sunt convins că n-o să simțim un foarte mare impact. A venit Kaufland, au și ei partea de animale de companie. A venit Auchan. Ok, ei nu sunt specializați pe asta, au și ei o gamă și atât. Noi avem o gamă mult extinsă. Și atunci, ne place Bucureștiul. Vrem să deschidem pe toate ieșirile. Domnești, o localitate în dezvoltare explozivă din punct de vedere al numărului de case și de familii care se mută acolo, funcționează senzațional. Vrem să fim în toate orașele reședință de județ, dar și în orașe secundare funcționează foarte bine”, a mai explicat Cardoș.
În prezent, „nu mai există” acea libertate din 1990, pentru antreprenorii din România
Indiferent de ideile de afaceri pe care le îmbrățișează acum tinerii antreprenori, Horia Cardoș recunoaște că el a beneficiat, acum trei decenii, de lipsa reglementărilor stricte pe piață și de absența marilor jucători străini care, între timp, au venit în România.
„Nu mai există acea libertate acum, pentru că - și e bine că este așa - din punct de vedere formal, sunt foarte multe reglementări, care nu existau atunci. Acum, jucători sunt pe orice piață te uiți, vezi mulți jucători, din care unii internaționali, și este mult mai greu de dezvoltat. Iarăși, poate dacă acum 35 de ani puteai să dezvolți un business pornit cu câteva mii de dolari, astăzi poți să faci maxim un magazin online fără stoc și să încerci să faci ceva reclame. (Dropshipping) da, poți să faci cu câteva mii de euro, nu înseamnă că vei fi semnificativ foarte curând. Dar să creezi un business cum este astăzi Agroland, de la de la zero….
„A fost o perioadă romantică, din păcate, foarte mulți oameni de succes din perioada aceea nu mai există sau au falimentat sau dispărut fizic. Da, a fost o un mod de a face business care evident că nu se mai poate. Pe vremea aceea era așa o emulație, toată lumea voia să facă ceva: unii mergeau în Turcia, alții vindeau suc la pahar. Da, a fost a fost un context. După aceea lucrurile s-au calmat. Erau și cei care nu aveau niciun fel de apetență pentru a risca… Sunt oameni care poate au un apartament cumpărat din economii sau au moștenit o casă și nu sunt dispuși să riște, chiar dacă cred foarte tare în ideea lor și atunci preferă să rămână în zona oarecum mai confortabilă de angajat sau de intraprenor, care dacă reușesc să găsească o companie care le permite să se dezvolte în zona aceea, zic OK, eu sunt în regulă. Sigur, eu am fost dispus să să risc, nici nu aveam foarte mult de pierdut”, a mai spus Horia Cardoș, fondatorul și directorul grupului Agroland.
Urmărește tot interviul video cu Horia Cardoș, fondator al grupului Agroland: